Macarons: acest celebru desert frantuzesc, aparent simplu, dar atat de complicat de realizat, mi-a dat multe batai de cap. Am mai avut o incercare aici in cuptorul pe gaz, (bine, una cat de cat reusita, pentru ca esecuri au mai fost cateva). Si de cum m-am procopsit cu un cuptor electric, a fost primul lucru pe care l-am incercat. Curajoasa incercare, zic eu, avand in vedere ca pana acum n-am mai folosit vreodata un cuptor electric. Dar macaronsii astia imi stateau cumva dupa cap. 😀 Ei bine, aproape ca am descoperit America. 😀 Mai am inca de lucru, nici nu ma asteptam sa-mi iasa din prima. Dar totusi, rezultatul e incurajator, zic eu.
Încep sa semene a macarons. Și totuși, în aceeași tava, unii au
crăpat, alții n-au piciorus, altii au ieșit aproape perfecți, pe altii i-am rupt eu, pentru ca nu i-am lasat sa se raceasca. Intre timp am urmarit mai multe tutoriale. E posibil sa nu fi amestecat destul. Dar atunci cum de unii au iesit chiar bine? Cu siguranta mai incerc. Si nu pentru ca ar fi ceva waw...Sunt buni, dar cred ca reprezinta mai mult o moda, o provocare si cum mie imi plac provocarile, nu ma las pana nu-mi ies perfect. Plus ca si copiilor le plac macaronsii, deci o sa va mai stresez ceva cu macaronsii mei. 😋. Inca ceva, as fi vrut sa fie mai roz, dar, desi bezeaua mi s-a parut suficient de roz si avea o culoare chiar frumoasa, dupa coacere a rezultat un roz mai spalacit. Deci va trebui sa adaug mai mult colorant.
Reteta e aceeasi pe care am mai facut-o. Mi se pare simpla, asa ca n-am mai vrut sa ma complic cu bezeaua italiana. Dar candva am sa incerc si acea metoda. Mai intai sa-mi iasa asta clasica. 😏
Ingrediente:
-60 g albus de ou
-45 g zahar tos
-1 praf de sare
-120 g zahar pudra
-70 g faina de migdale
-colorant gel Wilton
Crema de ciocolata:
-100 ml frisca lichida
-100 g ciocolata cu lapte
Mod de preparare:
Albusurile cantarite, se
pun intr-un bol curat si degresat si se bat impreuna cu praful de sare.
Treptat se adauga zaharul tos si se bat in continuare pana rezulta o
bezea ferma si lucioasa.
Faina de migdale se
amesteca cu zaharul pudra. Eu mi-am facut singura faina de
migdale, in schimb am folosit zahar pudra cumparat, pentru ca acesta
contine amidon si e de preferat sa-l folosim la macarons.
Asadar, zaharul pudra,
amestecat cu faina de migdale, se cern inpreuna printr-o strecuratoare
nu foarte foarte deasa. Migdalele ramase, eu le-am pus inapoi in choper
si le-am mai mixat pana s-au maruntit mai bine.
Dupa ce am cernut toata
faina de migdale, amestecata cu zaharul pudra, urmeaza sa le adaugam la
bezea. O adaugam in trei transe si amestecam cu o spatula, de jos in
sus, avand grija sa incorporam bine toata faina de migdale amestecata cu
zahar pudra. In final adaugam putin colorant cu o scobitoare si
amestecam pana obtinem o compozitie omogena si care atunci cand ridicam
spatula, va curge ca o panglica. Punem compozitia intr-un posh cu dui
rotund si formam niste cerculete cat de cat uniforme, intr-o tava
tapetata cu hartie de copt. Sau puteti folosi folia pentru macarons.
Dupa ce am format cerculetele, trantim tava de masa de 2-3 ori, sa iasa
aerul din macaronsi si lasam tava pe masa in bucatarie timp de o ora,
pana se usuca macaronsii la suprafata si daca ii atingem cu degetul, vom
observa ca nu se lipesc. Apoi ii coacem.
Asadar, am preincalzit cuptorul la 150 C si am copt macaronsii timp de 15 minute. Cineva mi-a scris pe facebook ca atunci cand am introdus tava in cuptor, trebuia sa scad temperatuta la 140 C. Asa voi face data viitoare. Am sa incerc pana am sa ajung la rezultatul dorit. Daca aveti sfaturi, trucuri sa-mi iasa cat mai frumosi, nu stiu...orice ajutor e binevenit.
Dupa coacere, ii lasam sa se raceasca. Eu n-am avut rabdare si am reusit sa rup cativa pentru ca nu am asteptat sa se raceasca.
Pentru crema, adaugam ciocolata rupta bucatele in frisca lichida si punem vasul pe baie de aburi. Amestecam pana se topeste ciocolata si rezulta o crema omogena. Se lasa sa se raceasca, apoi se lipesc cate doi macaronsi cu aceasta crema.
