În mod greşit, se consideră că numai preparatele naturiste bazate pe porumb crud au calităţi terapeutice. În realitate, porumbul fiert, ca şi cel copt sau sub formă de popcorn, pierde doar o parte din substanţele importante pentru sănătate după tratamentul termic.
Încă din anii ‘90, s-a dovedit că porumbul fiert păstrează peste 63% din vitamine şi aminoacizi intacţi. Principiile active cele mai importante, cum ar fi unii derivaţi folici şi xantinici, îşi sporesc efectul benefic tocmai datorită uşoarei schimbări a geometriei legăturilor dintre atomii de carbon în urma tratamentului termic. Ca urmare, porumbul fiert, copt sau sub formă de popcorn este un medicament universal aproape la fel de bun ca şi preparatele naturiste bazate pe coajă sau influorescenţe de porumb.
Efectul asupra vaselor de sânge
Se ştia încă din anii ‘80 că unii folaţi şi acidul folic din porumb scad acţiunea nefastă a homocisteinei care degradează pereţii vaselor de sânge. Cercetările recente au dovedit că în porumbul tratat termic apar izomeri ai acidului folic care au şi alte efecte benefice asupra vaselor de sânge. Aceşti compuşi, descoperiţi în iunie 2009 de dr. P.J. Walsh de la Universitatea din Seattle, pot acţiona ca factor de creştere a elasticităţii vaselor de sânge. Este vorba de o acţiune moleculară directă asupra celulelor care fabrică proteina numită elastină. Elastina reprezintă secretul elasticităţii ţesuturilor conjunctive, inclusiv a peretelui arterelor. Ca urmare a acestui efect, vasele de sânge devin mai uşor extensibile atunci când inima pompează mai mult sânge în raport cu nevoile organismului. Astfel se realizează o mai bună oxigenare şi hrănire a întregului organism şi scade riscul de apariţie a aritmiilor şi a stopului cardiac.
Consumul de porumb pe o durată mai mare de 25 de zile poate determina o creştere cu până la 7-8% a lungimii totale a reţelei de vase de sânge capilare. Aceasta are ca efect scăderea acumulării de toxine în organism, reducerea vitezei de îmbătrânire, dar şi de îmbolnăvire a tuturor organelor. După o cură de 15 zile cu porumb se poate constata atenuarea stării de greaţă, a durerilor de cap, a stărilor de oboseală sau a insomniilor. Mai mult, o cură de porumb fiert sau copt de minim 15 zile poate avea ca efect şi o uşoară creştere în ramificaţiile capilare din inimă şi creier, ceea ce va conduce la creşterea rezistenţei la efort fizic şi psihic, scăzând în acelaşi timp riscul de infarct cardiac sau cerebral.
Îmbunătăţeşte metabolismul proteinelor şi grăsimilor
Porumbul fiert sau copt conţine o serie de substanţe care acţionează atât mecanismele metabolismului ficatului, dar şi ale altor ţesuturi şi organe. Aşa cum arată studiile biochimiştilor americani, în porumbul fiert apar unii produşi ai aminoacizilor vegetali din categoria ceto-nitro-aminelor, rezultaţi din prepararea termică. Aceşti compuşi ajung în celulele ficatului, numite hepatocite, şi pătrund în apropierea mitocondriilor, adică a zonei în care se produc arderile propriu-zise. Datorită prezenţei acestor compuşi, celulele ficatului îşi intensifică arderile, producând dioxid de carbon şi apă. Ritmul mai crescut de producere a dioxidului de carbon în celulă, cumulat cu efectul de alcalinizare produs de înşişi compuşii din porumb, determină apariţia unor semnale chimice. Acestea transmit de obicei mesajul de a se fabrica mai multe proteine în celula hepatică. Practic, compuşii ceto-aminici din porumbul fiert sau copt încurajează celulele din ficat să producă mai rapid acele proteine de care au nevoie diferite organe şi mai ales glandele. Ca urmare, un consum constant de porumb ne ajută să beneficiem rapid de proteinele şi hormonii necesari unui organism sănătos, chiar dacă vom consuma foarte puţină carne sau postim o perioadă scurtă.
Totodată, unii compuşi ceto-aminici din porumbul copt sau din floricele acţionează asupra mecanismelor celulare de hidroliză a grăsimilor aflate în exces în diferite ţesuturi. Aşadar, un consum ponderat de porumb copt poate conduce la scăderea în greutate, tocmai datorită acestor substanţe care pătrund în celulele ficatului. Pe lângă acest mecanism molecular de grăbire a degradării grăsimilor, porumbul este un bun medicament pentru slăbit şi datorită acţiunii mecanismelor hormonale ale tiroidei şi a extinderii reţelei de capilare care drenează substanţele nutritive în exces.
Benefic pentru sistemul nervos central
Bobul crud de porumb conţine un aminoacid numit thiamină, o substanţă destul de rezistentă la temperaturile ridicate. Această substanţă are un efect benefic asupra bunei desfăşurări a reacţiilor chimice din neuroni. Unele cercetări efectuate în anul 2001 de către neurochimiştii germani au demonstrat că thiamina şi izomerii săi rezultaţi din tratarea termică creează o condiţie electrică specială pentru o mai bună fixare a datelor în memorie. Thiamina este, de asemenea, importantă în sinteza unui transmiţător chimic de informaţie, numit acetilcolină. Se estimează că 40% din reflexele nervoase şi comenzile creierului depind direct de acest transmiţător. Thiamina încetineşte viteza degradării materialului genetic al mitocondriilor, fapt care se traduce printr-o încetinire a vitezei de îmbătrânire, mai ales a creierului.
Cercetătorii din domeniul gerontologiei de la Universitatea din Hamburg consideră că aportul de thiamină prin consum de porumb zilnic poate scădea viteza de îmbătrânire a creierului cu 5-10% pe an la femei şi cu 2-6% pe an în cazul bărbaţilor.
Alte cercetări efectuate în Marea Britanie au demonstrat că unii compuşi ciclici cu azot rezultaţi din fierberea porumbului pot activa producţia unor epifizine din glanda pineală a creierului, cu rol de conectare rapidă a informaţiilor din cele două emisfere cerebrale. Cercetările efectuate prin simulări pe calculator arată că aceşti hormoni ai glandei epifize sau pineale, stimulaţi de consumul de porumb, pot creşte semnficativ capacitatea de analiză inteligentă şi sinteză rapidă a datelor din memorie.
Ce-i drept, porumbul copt nu prea imi place, in schimb fiert mananc zilnic pentru ca imi place tare mult, motiv pentru care am postat si acest articol.
.
